BIAS 2014, 22 iunie. De la geam :D

Pentru că am fost cu elevii mei de clasa a V-a în excursie, n-am putut ajunge la BIAS anul acesta. Am văzut însă finalul programului, de la distanţă :))

Soldat pentru o zi

La Colinele Argeşului. Cu copiii. Ne-am distrat pe cinste! :))

M-am dat cu tiroliana!!! Şi am tras cu arcul!!! Chiar mă pricep, if I may say so myself :))

Get a life.

Mi-o lăsat un hater mesaj pe Facebook. Cu poză elocventă. Greţos.

I-am dat laic, să nu se simtă singur. Şi block. Pentru că pot.

P.S. Nu înţeleg mizeriile astea... nici la oamenii mici, nici la oamenii mari.
Frate, n-ai treabă destulă-n viaţa ta?

Cum mă văd elevii mei (2)

Pentru că s-a mai terminat un an. Fac ordine. Găsesc lucruri. Râd.
Uof, măcar ceva trebuie că fac bine.

P.S. Portretul e leit-poleit! :))

Me. Proud.

Vine bacu'. Iar!

:)

E sfârşitul anului. Totul e o nebunie la superlativ. Sunt extenuată, nu-mi iese nimic precum aş vrea, nimic nu se mai termină... De fiecare dacă când îmi recunosc neputinţele şi mă trezesc dorindu-mi ca zilele să se ducă mai repede, îmi promit să nu mai fac asta niciodată. Asta - însemnând să nu-mi mai doresc să se ducă. "N-or mai fi aşa multe - îmi zic. Ce tot atâta le doresc duse?"

:) Sunt frumoase. Zilele mele, aşa ocupate şi nebune cum sunt ele. O să mi le amintesc, mai târziu, drept vremile mele de glorie, cred. Pentru că îmi aduc multe satisfacţii şi mă simt apreciată. Nu de toată lumea, desigur. Dar ce ne-am face fără hater-i? Am îmbătrânit, parol, nici ăştia nu mai reuşesc să mă enerveze ca pe timpuri...

Ceea ce vă doresc şi dvs.

P.S. Când şi când, îmi dau seama că prietenii mei tot recomandă altora ce scriu eu aici. Şi (iar!) mi se face ruşine! N-am, dom'le, voinţă, n-am... Iată.
:))