Jurnal de doc. Ziua 12

În Memoria vegetală a lui Umberto Eco:

Din când în când, cineva spune că astăzi se citeşte mai puţin, că tinerii nu mai citesc, că, aşa cum spunea un critic american, am intrat în era numită Decline of Literacy. Eu nu ştiu dacă e aşa; desigur, astăzi lumea se uită mult la televizor şi există şi subiecţi supuşi riscului care nu fac altceva, tot aşa cum există şi subiecţi supuşi riscului cărora le place să-şi injecteze în vene substanţe letale. Dar este la fel de adevărat şi că niciodată nu s-a publicat mai mult ca în vremurile noastre şi că niciodată până în zilele noastre n-au mai înflorit librării care seamănă cu discotecile, pline de tineri care, chiar şi atunci când nu cumpără, răsfoiesc, privesc, se informează. Şi pentru cărţi, problema este mai degrabă cea a abundenţei, a alegerii dificile, a riscului de a nu reuşi să mai distingem; cum este normal, difuzarea memoriei vegetale are toate defectele democraţiei, un regim în care, pentru a permite tuturor să vorbească, trebuie să fie lăsaţi să vorbească şi nesimţiţii sau ticăloşii. Se pune problema educaţiei în a alege şi pentru că, dacă nu învăţăm să alegem, riscăm să rămânem în faţa cărţilor precum Fuentes în faţa percepţiilor sale infinite: când totul se prezintă ca demn de a fi amintit, nimic nu mai este demn şi am vrea să uităm totul.

De fiecare dată mă opresc la citatul ăsta :)

P.S. Azi am fost la Saltimbanco. O să scriu şi despre asta :)