m-am gândit că eşti frumoasă, că te iubesc,
că aş vrea să fii întotdeauna a mea...
Şi gândul mi se părea cuminte şi firesc.
Am plecat apoi cu tine prin viaţă –
desigur, totul este roz şi plin ca în literatură,
sau ca într-un refren de tangou...
În clipa asta ţi-am simţit buzele pe gură...
Cu toate că eşti frumoasă,
deşi faptul că te iubesc îmi pare evident,
cu toate că în definitiv n-ai făcut decât să mă săruţi,
Nu ştiu de ce te urăsc în acest moment...
P.S. Născocind prin subiecte, pentru teze :)
Există poezii care mă fac să tresar...
No comments:
Post a Comment
Warning!
Default "post as google account"! Change it if you don't have one.