Poveste de dragoste în ceramică

Azi spre dimineaţă am avut un vis care s-a transformat într-o operă de artă. Nu-mi amintesc detaliile întregii poveşti, doar că a fost ceva cu mult umblat pe jos, în căutare de nu-ştiu-ce... Dar la un moment dat, cuplul despre care era vorba în poveste a luat forma unor figurine de ceramică, aşezate într-o palmă... Şi idila a continuat acolo, pentru că asistam fascinată la un soi de film de animaţie, cu personaje dintr-un material cu textura plastilinei, într-o permanentă mişcare, cu jocuri de culori, lumini şi umbre. Îşi schimbau forma, cromatica, vorbeau, se certau, se împăcau, a apărut şi un căţel, apoi un pătuţ cu un copilaş :))

Când m-am trezit, eram senină :) dar n-am ştiut ce să caut pentru interpretare...